De ce cred că trebuie să existe cluburi cu capacitate mică, ‘underground’, nișate?
De ce au dispărut ele în ultimii ani?

Aceste locații, poziționate de cele mai multe ori în zone periferice ale orașului, cu capacități
reduse, sunt esențiale pentru supraviețuirea și inventarea unor artiști ce compun ‘noul mainstream’.

Desigur că există un cumul de motive, dar, deocamdată, mă voi axa pe un element
care impactează mai mult – gentrificare. Este fenomenul prin care clădirile din anumite
zone se modernizează sau apar unele noi, iar locuitorii sunt în general înlocuiți de unii mai
tineri, cu venituri mai mari și de altă condiție socială. Unul dintre primele locuri din
București modificat de gentrificare este Centrul Vechi.

În ce moduri îi afectează gentrificarea pe proprietarii de cluburi, pe artiști sau pe consumatorul de artă?

Chiriile tot mai mari, impozitele, monopolurile locative, lipsa sprijinului guvernului
pentru segmentul de cultură, toate acestea au dus la dispariția acestor localuri, clubulețe ‘obscure’, necesare.
Practic, s-a diminuat considerabil una dintre puținele platforme offline de a se inventa artiști,
dar și posibilitatea de a experimenta și de a testa arta lor pe un public de nișă.

După mine, aceste spații erau huburi de cultură care dădeau curs dezvoltării unor artiști cu substanță.
Sunt multe trupe care au plecat din ‘underground’ și pe care publicul le-a dus în mainstream,
devenind astfel branduri de succes, care au avut prilejul să se expună și să performeze constant,
reușind să își îmbunătățească show-urile live în aceste locuri.
În plus, pentru agențiile imobiliare, acestea sunt doar niște spații abandonate care le văd doar potențialul de piață al spațiului, nu și contribuția acestora la artă.
Fără aceste locuri mici, nișate, artiștii la început de carieră nu au posibilitatea de a-și croi un drum, de a-și construi și consolida o bază de fani loiali în offline. Dacă nu este întreținută, fidelizată, crescută, ea se devalorizează și dispare.

“Underground-ul este noul mainstream ?” 

În ultimii doi ani pandemici, mulți artiști s-au refugiat în creație, iar pentru 2022, prevăd un volum mare de muzică. De aici probabil va răsări și noul curent care va redefini mainstream-ul.
O perspectivă cel puțin interesantă, ușor paradoxală, este că acești artiști ‘underground’ își doresc succesul din mainstream. Își doresc să fie ascultați de mase de oameni, dar să-și păstreze în același timp mentalitatea și abordarea de nișă, ceea ce este un lucru foarte greu. Eu aș denumi acest mix – artist middleground.

Problema cea mai mare în Romania rămâne infrastructura. Avem foarte puține venue-uri de concerte, printre care cele mai relevante: /Form Space, Kruhnen Music Halle, Rockstadt, Hard Rock Cafe ,Expirat, Control s.a.m.d.
Ca să fie mai clar, nu mă refer la cluburi, adică discoteci cu sunetul poziționat pentru muzica ambientală sau restaurante care au adoptat stilul dinner & show.

Pentru o mai bună înțelegere a relevanței cluburilor de nișă, i-am cerut opinia lui Dragoș Hriscu [alias Grishu], unul dintre pionerii genului underground din România și fondatorul clubului Zebra din Bacău, unul dintre cele mai relevante cluburi care a influențat esențial scena culturii underground din România.

Spune-mi părerea ta în comentarii, sunt deschis dialogului!

PS: acest text este scris în formatul bionic reading method și poate conține typos , )
© Photo by Hari Nandakumar