Tendințe în industria muzicală 2022 – 2025

Casele de discuri își vor pierde treptat atât capacitatea, cât și dorința de a dezvolta noi artiști. Pur și simplu, artiștii noi nu vor genera suficient profit cât să justifice investițiile mari necesare. Din momentul în care lansezi un artist nou până în punctul în care va deveni profitabil, stabil ca sursă de venit, durează în medie 3,5-4 ani. Casele de discuri nu vor dispărea, în schimb, se vor concentra din ce în ce mai mult pe cataloagele ‚evergreen’, vechi, dar și pe materialele de arhivă ale artiștilor care s-au dovedit în timp un generator de profit pasiv.

Muzica s-a transformat în conținut. Artistul în esență va face trecerea de la creator/interpret de artă auditivă la creator de conținut vizual. Muzica va rămâne principalul business core, însă mai mulți artiști vor capitaliza mai eficient și vor ajunge la un succes overnight datorită platformelor TikTok, YouTube, Instagram (poate o platformă nouă). În timp ce unii subestimează puterea unei platforme pline de ‘conținut cheesy’ cum este TikTok, alții văd oportunitățile și profită de ele. Acum 10 ani, toată lumea spunea despre Bitcoin că este o prostie. Astăzi, Tiktok este printre primele platforme care  a adoptat tokenizarea și probabil o va duce mai departe. Cred că viitorul ‚game changer’ va veni din Asia.

Vrei să ai succes in muzică? Te lansezi pe TikTok! Aproximativ 430 de melodii au depășit 1 miliard de vizualizări pe TikTok în 2021, de trei ori mai multe decât în 2020. Aceste cifre sunt importante pentru succesul pieselor și al artiștilor, pe care TikTok îi trimite în topuri de genul Billboard Hot 100. În decembrie 2020, TikTok spunea că peste 70 de artiști care s-au lansat pe această platformă au semnat contracte cu mari case de discuri și au câștigat milioane de ascultători lunar, pe Spotify.
Câteva exemple: Bella Poarch – un artist practic inventat de TikTok, semnată cu un major (Warner Records), Lil Huddy (Immersive), Nessa Barret (Warner), Jessia (Republic Records) sau Jax (Atlantic).

Veniturile artiștilor (songwriteri, producători, interpreți etc) vor continua să scadă, dar unii tineri muzicieni vor câștiga în continuare sume mari de bani – totuși, sursele importante de venit vor veni mai mult din branding, licențiere și tranzacții auxiliare decât din înregistrări. Side deal-urile vor fi considerate prioritare față de contractele record (lansări de piese, albume). Cu alte cuvinte, devii muzician pentru a face bani ca influencer.

Va lua amploare un fenomen care se întâmplă deja: ascultătorii vor avea melodii noi preferate, dar nu știu (sau nu le pasă) de numele artistului. „Trebuie să auzi această melodie mișto din playlist-ul meu de la antrenamente.” Am abordat acest aspect într-un alt articol de pe blog despre ‚artiști și crearea unui fanbase loial’.
În mod paradoxal, procesul nostru de descoperire a unei piese va reveni la modelul medieval (circa 1000 d.Hr.), când compozițiile atingeau o popularitate enormă, chiar dacă oamenii care au creat acea muzică au rămas în mare parte anonimi.

Artiști precum Amy Winehouse, Kurt Cobain, Prince, Frank Sinatra, Tupac și alții ca ei vor începe să apară peste tot: prin holograme, voci deepfake și alte interfețe bazate pe tehnologie. Acești interpreți reînviați vor capta o cotă din ce în ce mai mare din veniturile industriei și vor pune sub presiune artiștii în viață. Acest lucru se va întâmpla în cele din urmă și cu vedetele de cinema și cu alte celebrități, dar muzicienii plecați dintre noi vor avea un impact mai mare în această nișă, deoarece este mai simplu și mai ieftin să falsifici un sunet decât, de exemplu, un film comercial. Artiștii de mai sus (și alții) vor începe prin a oferi turnee în sălile de concert, dar pe măsură ce costul tehnologiei scade, vor începe să cânte peste tot. Hologramele lui Elvis își pot face debutul la un cazinou scump din Las Vegas, dar va apărea în curând și la barul din cartierul tău. Freddie Mercury poate să reproducă concertul de pe Wembley, dar în cele din urmă, vei putea să-l vezi chiar la tine în living. Probabil vor apărea și noi organisme de gestiune colectivă pentru genul acesta de apariții și fixații, pentru colectarea drepturilor de autor sau licențieri.

Într-un alt colț al lumii, ceva mai aproape, s-a fondat o companie românească – HUMANS care a lansat tehnologia numită Proof of Human. Aceasta validează faptul că un om se afla în spatele fiecărei decizii a AI-ului și folosește tehnologia blockchain ca să încapsuleze fiecare AI într-un NFT (token non-fungibil), oferind astfel o interfață de manageriere și guvernanță pentru acel AI.
Avem nevoie de un echilibru în toată această goană a tehnologizării. Vom ajunge ca amprenta noastră vocală să fie verified cu bifă. Dacă reușesc să realizeze 10% din ce și-a propus, compania va schimba multe industrii, nu doar industria muzicală.

Noi tendințe muzicale interesante vor continua să apară, dar din ce în ce mai mult, vor veni din afara marilor centre urbane anglo-americane care au determinat anterior trendurile sau ce tip de conținut au auzit oamenii. Am văzut deja primele semne ale acestui lucru odată cu răspândirea globală a K-Pop-ului și vitalitatea competiției Eurovision, dar acestea sunt doar un început în schimbarea puterii acestui triunghi dintre Los Angeles, New York și Londra. Așa că pregătește-te pentru A-Pop din Africa, I-Pop din India sau Indonezia și o mulțime de sunete și stiluri concurente din America Latină, China și de ce nu, Europa de Est.
„Cifrele oficiale ale industriei” vor arăta că industria muzicală este în creștere, dar aceste cifre vor fi alterate. O mare parte din ‚profiturile’ din digital vor merge de fapt către companiile de tehnologie (Apple, Google etc.), care nu au niciun interes să reinvestească acești bani în ecosistemul muzical.

De exemplu, Spotify va prelua cashflow-ul generat de muzică și îl va folosi pentru a achiziționa drepturi pentru podcasturi etc. În general, cultura muzicală va fi lipsită de fonduri, deoarece acum trebuie să plătească facturile pentru alte business-uri care să-i ajute la capitalizare sau marketshare. Nu m-ar mira ca cel mai mare vis al lui Spotify ar fi să intre pe conținut video și să concureze cu Netflix și YouTube, folosind melodii (veniturile generate din streaming) pentru a plăti costurile pentru realizarea acestui lucru. Ar trebui să arunce cu miliarde de dolari pentru a juca în acele ligi mari și nu mai sunt suficienți bani în muzică pentru a acoperi acele cheltuieli. Numai ego-ul, nu logica, i-ar împinge în această direcție. Timpul va demonstra aceste teorii.

Toate inovațiile din adopția industriei muzicale ale noilor tehnologii vor veni din afara industriei muzicale tradiționale. Ca atare, deciziile majore cu privire la distribuție, publicitate, curatorie, prezentare etc vor fi determinate de Silicon Valley și ramurile sale.

Adopția muzicii în ecosistemul de gaming (gamificarea muzicii)

Odată cu apariția serviciilor de streaming video precum YouTube, Twitch și TikTok, industria muzicii și a jocurilor se suprapun mai mult ca niciodată. Tot mai multe companii își vor propune cataloagele de muzică în aceste streaming-uri unde se găsesc publicuri ținte extrem de coagulate și relevante. Știu deja o companie din Europa care mi-a cerut consultanță pentru acest tip de serviciu. Imediat după, am primit o solicitare de la o companie românească pentru același tip de serviciu: un abonament pe care să-l plătească unei entități pentru a putea folosi un catalog specific de muzică fără să mai existe repercusiuni privind încălcarea drepturilor de autor de pe conținutul din streaming al jucătorilor.

Colaborarea și fuziunea genurilor: „Meme” hypothesis

Aplicațiile precum TikTok, Instagram permit ascultătorilor să folosească și să reutilizeze muzica în moduri unice, colaborative și vor distruge barierele dintre genuri (și dintre creatori). Este ceva care există deja în scena electronică underground și va atinge alte genuri în anii următori.

Shorts

AI (artificial intelligence) va remodela toate aspectele industriei muzicale.
Descentralizarea artiștilor față de labeluri. Este mai eficient să te împrumuți de la bancă și să ai dobândă de 20% decât să mergi la un label care îți impută 80% din venituri, asta după ce își recuperează investiția inițială. Dar acest ideal este încă departe. Banca îți poate oferi banii, dar nu și expertiza de care ai nevoie și nici infrastructura umană pe care o deține un record label.

Automatizarea va remodela marketingul muzical pe măsură ce piața devine mai aglomerată. Am mare încredere în marketingul bazat pe funnel digital. Explic în pași mari ce înseamnă și de ce cred că nu este folosit la potențialul lui maxim în industria muzicală și de ce consider că pot apărea mai multe tipuri de venituri noi pentru artiști.

Conceptul de marketing funnel sau ”pâlnia de marketing”, dacă am traduce, se referă la procesul prin care un client trece din momentul în care face cunoștință cu un brand, produs sau serviciu și până în momentul în care clientul devine fidel, parcurgând câteva etape importante (voi scrie un articol separat).

Machine Learning va schimba totul: de la cum se consumă conținut și ce tip de conținut vei accesa bazat pe foarte multe filtre și criterii. Aș putea spune că se întâmplă deja într-o oarecare măsură și la bază sunt foarte multe principii de limbaj neurolingvistic (NLP). Muzica va fi folosită și reutilizată în moduri din ce în ce mai creative și unice. Vechile bariere și concepte clasice de comunicare din mass-media se vor sparge.

I-am cerut o opinie lui Vlad Niță (coincidență de nume) – managing director al singurei agenții de Social Media Advertising din România, fondată și administrată de foști angajați Facebook DoAds 

De pe vremea când încă lucram la Facebook, am înțeles că viitorul marketingului digital va însemna automatizare, Machine Learning și Inteligență Artificială. Treptat, A.I.-ul va depăși capacitatea umană de a crea campanii de marketing mai eficiente, doar prin pura putere de procesare. Treptat, prin Machine Learning va învăța tot mai bine să facă ceea ce face astăzi o agenție de marketing sau un marketer și va putea aduce exponențial mai multe rezultate prin analiza și acțiunea în real-time.

PS: acest conținut poate conține typos , )

© Photo by Spencer Imbrock.
Surse: Ted Gioia, Soundcharts